Despre Floresti

Asezata in imediata apropiere a Clujului, localitatea Floresti si-a impletit nu de putine ori istoria sa cu aceea a stravechiului oras vecin. Mai mult, Florestiul a avut dese legaturi din vremuri vechi si cu alte centre culturale si economice ale Romaniei, dintre care mentionam Blajul, Sibiul, Bucurestii si Targovistea.

Aflat in preajma sarbatoririi a 735 de ani de existenta documentara, comuna Floresti se poate mandri cu o bogata istorie in actiuni menite sa infaptuiasca libertatea sociala si nationala.

Comuna Floresti este asezata la vest de municipiul Cluj-Napoca, invecinandu-se la nord cu comuna Baciu, la vest cu comuna Gilau, iar la sud cu comunele Savadisla si Gilau.

Florestiul se afla la interferenta a trei unitati principale de relief - Campia Transilvaniei (la nord), prin prelungirea sa, Podisul Somesan (intre Somesul Mic si Nades); - Muntii Gilaului la sud, prin dealurile Feleacului; - intre cele doua zone este culoarul depresionar al Somesului Mic.

Este o zona deluroasa, cu altitudini de 500-600 de metri, alcatuita geologic in cea mai mare parte din calcare grosiere, tufuri vulcanice si marne. La cumpana apelor Somes-Nades, se afla Dealurile Mortonusa Mica si Mortonusa Mare, care coboara spre Somes sub numele de Dealul Melcilor. Pe Mortonusa Mare se afla viile Florestiului.

Forma comunei Floresti este alungita, fiind asezata de-a lungul DN 1, la o distanta de numai 5 kilometri de Cluj-Napoca. Aceasta asezare fericita a Florestiului fata de municipiul Cluj-Napoca ii ofera posibilitati admirabile de dezvoltare urbana puternica si de ridicare treptata a nivelului economic si cultural al populatiei.

            ISTORICUL COMUNEI FLORESTI

            Comuna Floresti se poate mandri ca este una dintre cele mai vechi asezari de pe teritoriul Romaniei. Prima descoperire care atesta popularea din vremuri stravechi a zonei este cea a unui topor de piatra din neolitic. Sapaturile din ultimii ani efectuate pe hotarul florestean de catre profesorii Attila Palko si N. Dunareanu au dus la descoperirea unei asezari omenesti din neolitic.

            In perioada stapanirii romane, Florestiul se afla intre doua puternice centre militare - vechea Napoca (Clujul de azi) si Castrul "Ala Siliana", cu sediul la Gilau. Aceasta unitate de cavalerie romana, adusa in zona in anii 118-119 d. Hr., a stationat aici pana in secolul III al erei noastre, legatura intre el si centrul roman Napoca facandu-se prin Floresti. In anul 148, sub Antonius Pius se construieste castrul de piatra pe locul celui de pamant. In anul 1800 s-au gasit aici 1170 de monede romane de la Marc Aureliu, Filip Arabul.

            Pe parcursul istoriei, inca din veacul al VI-lea, in Floresti si in localitatile vecine, peste populatia bastinasa romanizata s-a asezat o populatie slava, care, fiind numeric si cultural inferioara acesteia, s-a asimilat, lasandu-si insa urme.

            Vechimea localitatii Floresti-Cluj, atestata documentar in 1272 d.Hr., este cu mult mai mare decat cea documentara, descoperirile din paleolitic, neolitic, perioadele bronzului, fierului si epoca prefeudala certificand acest lucru. Atestarea documentara a Fenesului Sasesc, cum a fost denumit Florestiul pana in 1924, a venit odata cu transcrierea de catre regele Stefan al Ungariei a mosiei catre Andrei, fiul contelui Mihail. Pana in veacul al XIV-lea au loc mai multe schimbari de proprietari, in 1336 stabilindu-se exact si hotarul comunei Floresti. Spre rasarit avea ca limita Valea Garboului, iar de la varsarea acesteia in Somes era o linie dreapta pana in varful dealului cu trei vii si un par, unde se despartea de mosia manastirii din Cluj-Manastur. Pe culmea acestui deal trecea hotarul in linie dreapta, pe partea de nord a mosiei Fenesului Sasesc, despartind-o de mosa Baciu.

            Un document de o importanta deosebita pentru trecutul Florestiului este actul emis in 12 mai 1344 la Turda de catre Nicolae, voievodul Transilvaniei si comite de Solnoc, care condamna pe episcopul Transilvaniei pentru paguba pe care romanii au facut-o abatelui din Cluj-Manastur. Din analiza documentului reiese ca cei mai vechi locuitori ai Florestiului erau romani si ca, alaturi de ei, dupa colonizarea facuta de episcopul Transilvaniei, apar sasii.

            Numele sub care apare in documente Florestiul de-a lungul timpului sunt Fenes, Zaz-Fenes, Szasz-Fenes, Fenes Saxonica si Fenesul Sasesc.

            Nu exista date precise despre locatia exacta a vechii vatre a satului. Dupa unele opinii, aceasta ar fi fost in hotarul Bongard, iar locul unde astazi se intinde Florestiul ar fi fost plin de balti si cranguri, fiind loc de vanatoare.